Educaţia pentru sănătate este un termen folosit pentru a desemna ocazii de învăţare create deliberat pentru a facilita schimbări de comportament în vederea atingerii unui obiectiv predeterminat. În acest context, educaţia pentru sănătate este strâns legată de prevenirea bolilor, urmărind prin aceasta schimbarea comportamentelor ce au fost identificate ca fiind factori de risc pentru anumite boli. Este în mod esenţial o activitate educaţională, care implică o anumită formă de comunicare destinată să îmbunătăţească cunoştinţele şi să dezvolte înţelegerea şi deprinderile care favorizează sănătatea. Educaţia pentru sănătate are drept ţintă atât individul cât şi colectivitatea, cu accent atât pe comportamente sănătoase cât şi pe comportamente la risc.

În contextul promovării sănătăţii, sunt necesare diferite forme de educaţie pentru sănătate destinate grupurilor, organizaţiilor şi comunităţilor. Această abordare este legată de conştientizarea relaţiilor de cauzalitate care există între factorii de mediu, economici, sociali şi starea de sănătate.

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PROMOVARII SANATATII

1.  Implicarea populaţiei generale prin informarea adecvată în vederea luării deciziei;

2.  Orientarea asupra determinanţilor stării de sănătate: factori de mediu, comportamente, servicii de sănătate, promovarea sănătăţii fiind îndreptată spre acţiune;

3.  Utilizarea de metode, abordări diferite, complementare, incluzând comunicarea, educaţia, dezvoltarea comunităţii şi activităţile locale spontane împotriva riscurilor asupra sănătăţii, sectorul sanitar, singur, neputând  realiza menţinerea şi promovarea sănătăţii;

4. Transformarea conoştinţelor dobândite în comportamente, prin participarea concretă şi eficientă a publicului;